Singurătate
Totul e mort între noi,
Nimic nu se mai aprinde,
Ţi-am spus, când încă eram doi,
Că dragostea noastră se stinge.
Dar tu, în loc să mă oprești,
M-ai dat, ușor, afară,
Şi ai ales să te ferești
De dragostea mea rară.
Oare defectele-s de vină?
Oare-am făcut eu vreo greșeală?
Iubirea ta nu era fină,
Şi-a început rău să mă doară.
Am hotărât că, e mai bine,
Departe să te duci,
Căci tu nu ești legat de mine
Şi te-am lăsat sa fugi.
Să fii fericit, să zbori
În a ta pustietate,
Şi lasă-mă, te rog, să mor,
În a mea singurătate.
0 comments:
Post a Comment